Nu putini sunt romanii care, ajunsi pe meleagurile altora, si-au dovedit maestria si au stralucit acolo, dupa ce, in tara lor, vremurile si oamenii nu s-au dovedit a fi de ajutor.
Petrache Penaru, inventatorul stiloului, este unul din acestia. El a obtinut in Franta brevetul de inventie Nr. 3208 din data de 25 mai 1827, pentru o mica masinarie, inscrisa cu ciudatul titlu "la plume portable sans fin, qui s'alimente elle-meme avec de l'encre", ceea ce tot el a tradus in romaneste: "pana portabila care nu se termina, care se alimenteaza singura cu cerneala".
Inventia a fost perfectionata in anul 1880 de catre Lewis Edson Waterman, care a obtinut un nou brevet si a stiut sa ajunga, de pe urma noului stilou, un industrias prosper.
Doua defecte: nu stia sa manuiasca nici pistolul, nici pumnalul
Inventatorul "condeiului portaret fara sfarsit" are o biografie cel putin palpitanta. Nascut in anul 1799, intr-o comuna din judetul Valcea, Petrache Poenaru si-a facut studiile la Craiova, iar, dupa ce a lucrat o perioada in cadrul Episcopiei din Ramnicu Valcea, a poposit la Bucuresti, unde a predat greaca veche la Scoala Mitropoliei.
In scurt timp, ajunge "contopist", adica secretar, al lui Tudor Vladimirescu, dupa ce colegii de haiducie l-au "parat" ca nu stie sa manuiasca nici pistolul, nici pumnalul si ca nu manuieste altceva mai bun, decat numai condeiul.
Acolo, langa Tudor Vladimirescu, a initiat si tiparit primul ziar romanesc "Foaie de Propaganda". L-a insotit pe Tudor in toata campania sa, iar la intrarea haiducilor in Bucuresti, a purtat pentru prima oara actualul tricolor romanesc - rosu, galben si albastru - pe care tot dansul l-a conceput, dupa modelul francez.
Dupa esuarea revolutiei lui Tudor Vladimirescu, colaboratorii sai au fost urmariti, surghiuniti sau ucisi, dar Petrache Poenaru
