Zălăuanul Dorin Paşca a petrecut mai mulţi ani pe muntele Athos unde, spune el, s-a dus în momentele de dezechilibru spiritual, ca să şi-l recâştige. Cu toate că, de-a lungul istoriei, domnitorii români au avut cea mai mare contribuţie la înzestrarea tuturor mănăstirilor de pe muntele Athos, acolo nu există nicio mănăstire românească, ci doar două schituri.
Dorin Paşca ne-a povestit câte ceva despre viaţa călugărilor de acolo, spunând că, dacă doreşti să găseşti ce e cu adevărat bun în ortodoxie, acolo găseşti.
Muntele Athos este supranumit şi Grădina Maicii Domnului – la fel cum a numit papa Ioan Paul al II-lea ţara noastră – cu toate că, în mod ironic, femeile nu au acces acolo şi nici animalele de parte femeiască.
Dorin Paşca a precizat că această regulă nu este o discriminare şi are nimic de-a face cu misoginismul şi este greşit să ne închipuim acest lucru şi să judecăm în funcţie de asta, ci regula a fost impusă ca să-i ferească pe călugări de ispită. „Această regulă ţine de slăbiciunea umană, de o anume autoprotecţie a călugărului. Ei sunt supuşi regulilor castităţii, sărăciei şi ascultării, iar prezenţa femeilor i-ar putea distrage de la activităţile şi scopul lor duhovnicesc”, spune Dorin.
Dorin Paşca a locuit la schitul Gheorghe Colciu, un schit românesc aparţinând de mănăstirea Vatopedu. A avut un statut de frate de mănăstire, care, în schimbul găzduirii, hranei şi liniştii de care a avut parte acolo, i-a ajutat pe călugări la muncă, în cea mai mare parte la căratul buştenilor pentru foc.
Mănăstiri româneşti nu sunt pe Athos, doar două schituri.
Românii nu sunt trataţi bine nici măcar acolo, în ciuda faptului că toate mănăstirile de pe Athos, fie ele greceşti, ruseşti sau de altă naţionalitate, au beneficiat de-a lungul istoriei de ajutor material acordat de domnitorii români. De fapt, cel mai mare ajutor care