După eliberarea sa condiționată, fondatorul WikiLeaks nu are timp de pierdut, deoarece probleme financiare s-au adâncit în zilele petrecute de el după gratii.
În timp ce așteaptă decizia justiției britanice privind o eventuală extrădare în Suedia, unde este acuzat de agresiuni sexuale, Julian Assange trebuie să găsescă o soluție pentru a opri hemoragia financiară care amenință supaviețuirea site-ului de dezvăluiri.
Unele după altele, serviciul de plată online PayPal, companiile de cărţi de credit Visa şi MasterCard, apoi Bank of America şi banca elveţiană Postfinance au blocat fără preaviz tranzacţiile WikiLeaks şi au închis conturile personale ale lui Julian Assange.
Într-un interviu acordat ziarului Le Monde, Assange recunoaşte că deciziile acestor instituții financiare au avut un impact devastator.
”Graţie mediatizării acţiunii noastre, am început să primim aproape 100 000 de euro donaţii pe zi, în principal sume mici, de la simpatizanți din întreaga lume. Dar această situație nu a durat mult. Băncile au tăiat tot. Într-o săptămână am suferit o pierdere a câştigurilor de aproape 100 000 de euro pe zi, adică în total o jumătate de milion de euro. Or această armă de război ne-ar fi permis să continuăm să funcţionăm timp de cel puţin şase luni. Şi această pierdere creşte zi după zi”, a declarat Assange, pentru Le Monde, preluat de Agerpres.
Omul din spatele site-ului de dezvăluiri WikiLeaks este convins că aceste atacuri financiare nu sunt simple coincidențe, ci o acțiune orchestrată de Washington, care dorește închiderea site-ului după divulgarea documentelor militare şi diplomatice confidenţiale americane.
”Este interesant de văzut cum funcţionează cenzura în Occident. O cenzură economică extrajudiciară, care rezultă din amestecul politicului în multinaţionale. Aceste presiuni se extind la bănci elveţiene, care sunt sensibi