La capătul primului an al "democraţiei originale", Silviu Brucan făcea bilanţul politic, economic şi financiar La sfârşitul lunii decembrie 1990, Silviu Brucan a oferit un amplu interviu jurnalistului Dumitru Tinu, publicat în serial în ziarul Adevărul.
Dialogul a început cu discutarea problemei scumpirilor provocate de liberalizarea preţurilor. În opinia lui Brucan, recentele majorări aveau la bază o aşezare reală a preţurilor, conform dinamicii economiei de piaţă. Nu existau nici vreo cale de întoarcere, nici vreo posibilitate de stopare a scumpirilor. Liberalizarea trebuia dusă până la capăt, întrucât fără preţuri care să reflecte realităţile economice erau de neconceput reforma şi trecerea la economia de piaţă.
Brucan susţinea că "preţurile lui Ceauşescu" nu reflectau realitatea – ne minţeam pe noi înşine şi vindeam în pierdere la export. Liberalizarea a fost necesară întrucât se ajunsese la un blocaj, la un punct mort – nu mai funcţiona nimic, iar acest lucru trebuia spus deschis şi cinstit.
Silviu Brucan atrăgea atenţia criticilor recentelor măsuri guvernamentale că nu aveau cunoştinţe privind mecanismele economiei capitaliste când susţineau că întâi trebuia făcută privatizarea şi abia apoi liberalizarea preţurilor. Trecerea în proprietate privată a economiei socialiste era un proces de lungă durată, nu se putea aştepta cu anii. Însă Guvernului i-a lipsit strategia de implementare a măsurii. În primul rând, liberalizarea preţurilor a fost iniţiată pe un fond de lipsă de mărfuri atât din rezerva de stat, cât şi din importuri. Dacă ar fi existat produse suficiente, acestea urmau să fie lansate pe piaţă pentru a contracara creşterea preţurilor.
Brucan opina că Guvernul şi-a arătat lipsa de pregătire politică astfel, întrucât a subapreciat dimensiunea socială a liberalizării. Oricum, măsura era un act de mar
