Exploatarea minieră de sare de la Ocna Mureş a fost tot timpul în pericol să fie inundată de apele Mureşului. Motivul a fost apropierea galeriilor de albia râului. În urmă cu 100 de ani, o parte a galeriilor vechi au fost inundate de apa râului.

Alba.adevărul.ro a obţinut câteva fotografii document care arată galeriile surpate în Ocna Mureş, în urma inundaţiilor produse în 1912. Fotografiile sunt făcute după 1912, dar înainte de 1952, când a avut loc procesul de umplere al craterelor rezultate în urmă prăbuşirii galeriilor.

Mutarea albiei râului Mureş

Până la mijlocul secolului al XIX-lea râul Mureş curgea în imediata apropiere a masivului de sare. Din cauza pagubelor produse minelor de sare în timpul deselor inundaţii ale Mureşului, în anii 50 ai secolului XIX, albia Mureşului a fost mutată cu câteva sute de metri mai spre est.

Această decizie nu a fost suficientă pentru a îndepărta pericolul. În anul 1912 s-a produs o nouă inundaţie catastrofală a Mureşului, apele pătrunzând în unele dintre minele vechi, provocând surpări ale tavanelor acestora, cu apariţia la suprafaţa terenului a unor pâlnii şi cratere de mari dimensiuni care au afectat şi zonele locuite învecinate.

Pentru a se evita extinderea fenomenului d eprăbuţire şi la restul galeriilor, în anul 1952 s-a hotarât umplerea tuturor cavernelor si craterelor formate deasupra fostelor mine Romane, Iosif, Francisc, Ferdinand, Regina Maria şi Principele Nicolae, cu saramură concentrată. În acest scop, întreaga producţie de sare în soluţie obţinută în primul an de exploatare a celor 6 sonde din câmpul I subteran (1952-1953) a fost pompată în zonele prăbuşite, fapt care a dus la formarea unor extinse lacuri saline.

Catastrofa din 1978

În urma avariilor tehnice la mai multe sonde, în anii 70 ai secolului XX Salina Ocna Mureş n-a mai f