În cei 45 de ani de activitate în arheologie, a participat la majoritatea descoperirilor de gen de pe teritoriul judeţului Maramureş.

Kacsó Carol spune că a fost influenţat în a alege istoria de profesorul său din şcoala generală. A urmat cursurile secţiei reale din cadrul Liceului nr. 4 din Oradea. Apoi, firesc, a făcut facultatea tot în domeniu, dar la Cluj. „Îmi amintesc şi acum că am dat patru examene la admitere, că eram foarte mulţi candidaţi pe un loc. Am fost admis cu o medie foarte mare", spune arheologul.

Patru decenii la Muzeul din Baia Mare

După finalizarea studiilor universitare a fost repartizat la Muzeul din Baia Mare ca muzeograf-arheolog. „Am venit pentru prima dată la Baia Mare. A fost o întâlnire interesantă cu oraşul pentru că întâlneam pentru prima dată un oraş de blocuri. La Cluj de-abia se construiseră la marginea oraşului câteva asemenea clădiri, iar la Oradea chiar deloc pe vremea aceea. Era la sfârşitul anului 1965", povesteşte Carol Kacsó. A preluat sectorul de Arheologie din cadrul muzeului, fiind la acea vreme singurul cu această specializare din instituţie. Primele săpături ca angajat al muzeului le-a făcut la Baia Mare pe teritoriul Spitalului TBC. „Cu ocazia construirii acestei unităţi medicale s-au descoperit vestigii din epoca bronzului", explică muzeograful. Din 1967, a început cercetările în necropola tumulară de la Lăpuş, care datează de la sfârşitul mileniului II î.Ch., şi care este una dintre cele mai importante complexe de acest fel din Europa.

A început ca simplu muzeograf, apoi a fost şeful Secţiei de Arheologie, iar din 1993 până în 2006, când s-a pensionat, director adjunct al instituţiei. O mare parte a actualei colecţii de arheologie din cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie din Baia Mare este rodul activităţii sale, a celor peste 40 de ani de muncă de teren. A efectuat săpături