Pentru ruşi, anul 2010 a fost un an al dezastrelor naturale. Moscoviţii s-au luptat cu flăcările şi cu fumul înecăcios, timp de câteva zile, în toiul verii. Incendiile de pădure au pus probleme serioase Capitalei Rusiei.

Corespondentul RFI şi TVR la Moscova, Liviu Iurea

Totul a început pentru locuitorii Moscovei într-o noapte de august, pe la ora 3 dimineaţa, când şi noi ne-am trezit brusc din cauza unui fum înecăcios, care pătrunsese şi în casă. Mulţi dormeam cu geamurile deschise, pentru că şi în casă şi afară era zăpuşeală.

Am ieşit pe balcon, crezând că a luat ceva foc în apropiere. Era o ceaţă groasă, de fapt un fum care te împiedica să vezi nici măcar la cinci metri. De-abia se vedeau becurile de la stâlpii de iluminat public. Dimineaţa, la fel. Parcă nu se mai făcea zi. Era o atmosferă lăptoasă, ce ne aducea aminte de filmele despre Apocalipsă.

Am deschis televizorul şi am înţeles. Fumul emanat de turbăriile care ardeau în provincie a învăluit Moscova, iar din cauza lipsei vântului şi a precipitaţiilor, totul se transformase într-un smog greu de respirat.

Primele sfaturi ale medicilor au fost să evităm mersul în aer liber, să închidem bine uşile şi ferestrele, iar dacă e musai să ieşim afară, să purtăm măşti de protecţie.

Soarele se vedea ca un disc palid pe cer. Lumea mergea pe stradă în fugă, cu mâinile la gură. Mii de voluntari au plecat să îi ajute pe pompieri în lupta cu flăcările din provincie. Au fost sate din regiunea Novgorod, care au fost distruse în totalitate în doar o singură noapte.

Informaţiile începuseră să devină alarmante. Erau zvonuri că ard pădurile, care au fost radiate în urma catastrofei de la Cernobâl. Particulele de cenuşă riscau să devină radioactive şi să fie împrăştiate odată cu vântul.

Medicilor de la Moscova li s-a interzis să pună diagnosticul "insolaţie", pentru a nu se cre