Teoria a fost menţionată în mass-me­dia internaţionale imediat după ce Parisul şi Berlinul au anunţat că extinderea spaţiului Schengen în martie 2011 li se pare prematură. Temerile Germaniei nu au legătură atât cu cetăţenii români şi bulgari, cât cu felul în care intrarea în Schengen a celor două ţări ar veni în sprijinul "visului german" al cetăţenilor din Turcia şi din alte state din regiune. Pentru români şi bulgari, Schengen nu înseamnă nici liberalizarea pieţei muncii, nici modificarea legislaţiei care le reglementează drepturile şi perioada de şedere în Germania. Pentru Berlin, ar însemna deschiderea unei noi porţi pentru noi imigranţi. Aşa cum apreciau şi analişti citaţi de Financial Times, "includerea Ro­mâ­niei şi Bulgariei în Schengen ar des­chi­de un pod terestru pentru emigranţii turci, care ar putea intra pe teritoriul UE fie direct prin Bulgaria, fie pe la graniţa cu Grecia".

Precedentul este de dată chiar foarte recentă. Liberalizarea regimului de vize a dus la creşterea nu­mă­rului de solicitări de azi din Serbia şi Muntenegru. La nivel federal există temeri legate de un aflux similar dinspre Albania şi Bosnia şi Herţegovina, au spus surse din cadrul Ministerului german al Afacerilor Externe într-o discuţie cu jurnalişti aflaţi la Berlin cu ocazia unei vizite de informare pe tema imigraţiei şi integrării. Potrivit aceloraşi surse, dacă cetăţenii altor sta­te nu vor începe să folosească re­gi­mul vizelor pentru ceea ce este cu ade­vărat şi vor încerca să profite de re­la­xarea acestuia pentru a se stabili în Germania, acest lucru va afecta întreaga politică europeană privind vizele.

Un aflux necontrolat de imigranţi este exact ce vrea Germania să evite. Deşi propria populaţie este îm­bă­trânită şi se simte nevoia "îm­pros­pătării" forţei de muncă, Berli­nul do­reşte să acorde prioritatea califi­cării şi integrării forţei de muncă