Slava Domnului ca eroii Romaniei nu au trait astazi. Altminteri, ar fi venit cate un psihiatru sa le tranteasca o patologie de balamuc, pentru a compromite un gest sau altul, patriotic sa nu, de sange sau nu.
Intresanta manipularea indusa de directorul spitalului la care este internat Adrian Sobaru. Nu stim cat de politic sau nu a fost numit acest manager, medic de profesie, dar i-a reusit magistral incercarea de a pune gestul barbatului care s-a aruncat de la balconul Parlamentului pe seama unui dezechilibru psihic.
A enuntat, profesional, o parte a diagnosticului, fara sa uite sa citeze afectiunea psihica, "tulburare depresiva majora, cu idei interpretative si idei de culpabilizare", apoi a reusit sa transmita ca Adrian Sobaru regreta gestul, dupa care, afisand un impecabil comportament directorial, a conchis: "noi am cazut de acord cu domnul Sobaru ca sa facem publice doar acele date care intereseaza opinia publica. Alte lamuriri o sa va dea pacientul, la externare".
Directorul si-a facut treaba atat cat adevarata traire a omului, cea care l-a determinat sa se razvrateasca in felul in care a facut-o, sa fie anulata, stearsa, redusa la un moment de ratacire. Am mari indoieli ca Sobaru chiar a fost de acord cu felul de a comunica al directorului spitalului.
In rezumat, oamenii ar fi trebuit sa retina ca Sobaru s-a prabusit voluntar in gol din cauza ca are "tulburari depresive", probabil pe fondul unor dificultati personale si familiale de nedepasit, ci nu din pricina unor politici indelung viciate si partinitoare, a unor restrictii financiare impuse de-a valma, si pentru bolnav, si pentru omul sanatos, si pentru bogat, si pentru sarac, si pentru copil, si pentru adult, carora asa a gasit de cuviinta sa le raspunda, printr-un gest extrem de protest.
Aproape ca a devenit de nesuportat tendinta aceasta, de a c