Inceputul anului 2010 nu a fost nici pe departe unul in care criza sa dea semne ca se va disipa, ci din contra, o perioada care a reusit sa ingenuncheze foarte multe tari europene, care, in fata unei situatii fara precedent, s-au vazut nevoite sa ia cele mai aspre si mai nepopulare masuri de austeritate.
Prima dintre aceste tari a fost Grecia, pentru care primavara acestui an a insemnat si caderea in prapastie. Considerata cel mai bun exemplu de integrare financiara din Europa, Grecia s-a dovedit unul dintre cele mai mari esecuri ale Uniunii Europene, deficitul bugetar imens amenintand sa provoace o noua criza in zona euro, daca nu se intervenea cu un ajutor financiar extrern.
Criza din Grecia a capatat o noua dimensiune, in mare parte din cauza comportamentului guvernului din Atena. Pe scurt, acesta a mintit in legatura cu gravitatea situatiei sale fiscale. Aproape din toate punctele de vedere, grecii au cheltuit mai mult decat isi permiteau. Deficitul de cont curent a ajuns la 15% din PIB, iar datoriile externe depaseau la sfarsitul anului trecut deja produsul intern brut, economia tarii sprijinindu-se doar pe doua industrii: transporturi maritime si turism.
Cu un picior in groapa, Grecia s-a vazut nevoita sa ceara ajutor extern si, daca UE nu ar fi vrut s-o ajute, era gata sa apeleze chiar si numai la ajutorul FMI. Pretul greselilor sale a fost imens, statul elen ajungand sa se imprumute 110 miliarde de euro de la UE si FMI.
Criza din Grecia a speriat insa intreaga Europa, iar analistii estimau la jumatatea acestui an ca Portugalia, Irlanda si Spania vor calca cu pasi repezi pe urmele Greciei, iar economiile Italiei si Marii Britanii erau si ele sub lupa analistilor. Marea surpriza a fost insa Irlanda, care, desi se stia ca se lupta cu rambursarea datoriilor de stat, a avut un sistem bancar ce a adus-o in pragul fali
