Inutil să amintim, pentru a nu ştiu cîta oară în spaţiul acestei rubrici, că greşelile de exprimare pe care le fac prezentatorii sau moderatorii de pe micul ecran sînt foarte periculoase pentru sănătatea limbii. Televiziunea reprezintă o sursă incontestabilă de modele pentru telespectatori, iar greşelile, cu atît mai mult cu cît sînt repetate, au toate şansele să intre în vorbirea curentă a celor care se uită la televizor. În plus, aberaţiile lingvistice pe care le aud telespectatorii au de multe ori şi efecte perverse, din cauza forţei de convingere şi chiar de hipnoză pe care o are televiziunea. De exemplu, ca urmare a tapajului care s-a făcut pe marginea pluralului defectuos al Elenei Băsescu, „succesuri“, forma aceasta s-a înşurubat în mod perfid în mintea publicului şi le apare multora în vorbirea curentă.

Zilele trecute, Consiliul Naţional al Audiovizualului a dat publicităţii un nou raport de monitorizare privind calitatea limbii române la posturile de radio şi televiziune, realizat de un grup de cercetători de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“. Din păcate, greşelile continuă să fie multe şi grave.

DE ACELASI AUTOR Premiile acestei rubrici pentru 2012 Actorul şi televiziunea Cine pleacă, cine rămîne Ordonanţa pe furiş Din gura oamenilor care apar la televizor ies dezacorduri între subiect şi predicat („sărăcia şi lipsa de perspectivă din România îi împinge pe mulţi să...“ – PRO TV; „laptele dat de animale fac ca produsele ce se vînd în zonă...“ – Realitatea TV; „Fiecare au cîte 25 de ani“ – Antena 1 etc.), forme greşite ale unor verbe („vroiam să te întreb“ – TVR Cultural; „să aibe loc la termen“ – Antena 3), celebrul „care“ în loc de „pe care“ („ultimul lucru care ai pus“ – TVR 1; „corupţie, care tot statul o poate rezolva“ – Prima TV), rostiri greşite ale literei „x“, pronunţată „cs“, în loc de „gz“ („ecsemplu“ – TVR