Foto: Thinkstock La fiecare început de An Nou, ne propunem să ne lăsăm de fumat. Este decizia care, invariabil, apare în capul unei lungi liste cu bune decizii pentru noi şi cei din jurul nostru. Dar chiar dacă ştim consecinţele nefaste ale ţigării, trabucului sau pipei asupra sănătăţii, totuşi foarte puţini dintre noi reuşesc să învingă tabagismul. Iată, totuşi, rezultatele mai multor studii privitoare la tabagism, efectuate în cursul acestui an, citate recent într-un articol de publicaţia franceză Le Point.
Potrivit ultimului raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, tabagismul pasiv ucide peste 600.000 de persoane în fiecare an (din care 47% sunt femei şi 28%, copii), respectiv 1% din numărul total al deceselor consemnate la nivel global. Copiii sunt mai mult expuşi tabagismului pasiv în Europa de Est. În Africa şi în Asia de Sud, fumatul în locuinţe facilitează apariţia bolilor infecţioase. Tabagismul pasiv este considerat responsabil pentru 379.000 de decese din cauza unor boli cardiovasculare, pentru 165.000 de decese prin infecţii ale căilor respiratorii, pentru 36.900 de decese prin astm şi 21.400 prin cancer pulmonar.
Un studiu efectuat în China demonstrează că pruncii aduşi pe lume de femei nefumătoare, dar expuse tabagismului pasiv, prezintă un risc major de a veni pe lume cu malformaţii gen buză de iepure (buză despicată) etc. Băieţii suferă mai mult de acest tip de malformaţii, comparativ cu fetele. Un alt studiu, realizat la Hong Kong, arată că expunerea la tabagism pre- şi postnatală este asociată cu o scădere a capacităţilor cognitive. Explicaţia: monoxidul de carbon diminuează cantitatea de oxigen care ajunge la creier şi afectează performanţele mintale. La elevi, acest efect se traduce prin reducerea capacităţii de învăţare. Un studiu britanic, în premieră în 2010, demonstrează că tabagismul pasiv are efecte nocive asupra