Cidrul de mere şi „whiskey-ul moţesc" reprezintă două dintre băuturile fabricate de locuitorii din zonele Muntele Băişorii şi Mărişel.

Locuitorii Munţilor Apuseni păstrează secretul unor băuturi tradiţionale mai puţin cunoscute decât pălinca şi vinul de struguri. Unele dintre aceste reţete datează din vremuri imemoriale, în timp ce istoria altora poate fi reconstituită graţie unor documente de familie, printre care se numără scrisori, telegrame ori jurnale. Cel mai adesea, aceste băuturi sunt pregătite în gospodăriile oamenilor. Din păcate, ele nu prea pot fi cumpărate de turişti din pensiuni, din cauza unor reguli absurde referitoare la „igiena alimentară". „Noi suntem întotdeauna mai catolici decât Papa. Dacă în Belgia oamenii pot să fabrice berea după metoda tradiţională, în camere în care, de exemplu, au pânze de păianjen, pe motiv că acest mediu conţine fermenţii necesari care dau gustul special al berii belgiene, la noi autorităţile aplică fără discernământ toate regulile europene, fără să ţină seama că anumite reţete tradiţionale pot fi exceptate de la normele sanitare clasice", spune Eugen Luncan, un clujean care deţine un magazin de alimente şi care regretă faptul că nu poate să pună în vânzare băuturile fabricate de familia sa.

„Oţet de mere"

În zona Muntele Băişorii, localnicii servesc de Crăciun şi de Revelion o băutură pe care ei o numesc „oţet de mere". Reţeta de preparare este simplă. Vara, moţii adună merele coapte, pe care le spală şi le taie în patru. Le pun în butoaie şi toarnă apă de izvor, până când apa trece de stratul de mere. Uneori, pentru a spori tăria alcoolică a băuturii localnicii mai adaugă şi miere.

Totul este lăsat la fermentat până în preajma Crăciunului. Gospodarii apoi trag, cu un furtun, băutura fermentată, pe care o strecoară prin câteva straturi de tifon sau de pânză. Apoi, pun băutura în sticle, pe care