In ultimul an, relatia dintre Franta si Romania s-a degradat semnificativ. In ianuarie presedintele roman Traian Basescu vorbea despre parteneriatul strategic cu Franta ca despre un model de dezvoltare a relatiilor bilaterale. Seful statului facea din intrarea in Schengen, prioritatea zero a politicii externe. 12 luni mai tarziu Franta, partenerul strategic, este principalul opozant al extinderii spatiului Schengen catre Romania si Bulgaria. Mai mult, oficialii francezi fac azi declaratii in care vorbesc despre coruptia persistenta din Romania (desi pina acum Franta nu insistase pe dosarele de coruptie si pe Mecanismul de Cooperare si Verificare pe Justitie), iar vara acestui an a fost marcata de un episod tensionat intre Bucuresti si Paris, atunci cind Franta a decis sa mediatizeze repatrierea romilor romani.

Cum s-a ajuns aici ? Iata citeva explicatii dupa discutii pe care le-am avut cu o serie de cunoscatori ai relatiilor franco-romane.

Chestiunea romilor

De mai bine de un an, din iulie 2009, Franta transmite mesaje Romaniei in legatura cu romii romani din marile orase. Fostul ministru al afacerilor europene, Pierre Lellouche, si-a facut o cauza personala din acest dosar si a venit de mai multe ori la Bucuresti. Desi a promis-o din februarie, Romania nu numeste decit la sfarsitul lui iulie un secretar de stat insarcinat cu problema romilor. Potrivit lui Cristian Pirvulescu, decanul facultatii de stiinte politice din cadrul SNSPA, autoritatile romane au crezut ca “simplul discurs e suficient pentru a adormi vigilenta autoritatilor franceze”. Nu a fost asa. Pe 29 iulie 2010, Nicolas Sarkozy tine un discurs in care cere evacuarea taberelor de romi. Incepea o operatiune extrem de mediatizata de expulzari catre Romania si Bulgaria. (De fapt, noua este doar mediatizarea, pentru ca repatrierile si expulzarile aveau loc de citiva ani, intr-un mod mai