Din cele mai vechi timpuri, apa de la Bobotează e folosită în diferite afecţiuni, cu credinţa că ajuta la vindecare.

Din primele zile ale anului, preoţii sfinţesc casele oamenilor prin stropire cu apa sfinţită şi vestesc Botezul lui Christos. Sfinţirea caselor se face prin stropirea cu Aghiazma mare în ajunul Bobotezei şi prin slujba sfeştaniei, care se repetă în fiecare an sau chiar mai des, atunci când gazda doreşte. „La oraş, preoţii încep sfinţirea după Crăciun, altfel nu au cum ajunge în casele tuturor, pentru că suntem mulţi", povesteşte Ana Covaci. Cu toate astea, în sate, preotul începe sfinţirea în ajunul Bobotezei. În această zi, preoţii sfinţesc apele. Lângă apă se face Agheasma mare, din care oamenii iau şi îşi stropesc casele şi vitele şi păstrează restul în sticle, pentru leac. "Se spune că cine se aruncă în apă în această zi va fi ferit de toate bolile şi că atunci când preotul aruncă crucea în apă dracii ies şi fug pe câmp, însă ei nu sunt văzuţi, îi pot vedea doar lupii. Spun bătrânii noştri că, dacă în ziua de Bobotează vremea e frumoasă, anul va fi bogat în pâine şi peşte", spune etnologul Maria Golban.

Din cele mai vechi timpuri, apa de la Bobotează e folosită în diferite afecţiuni, cu credinţa că ajuta la vindecare.

Din primele zile ale anului, preoţii sfinţesc casele oamenilor prin stropire cu apa sfinţită şi vestesc Botezul lui Christos. Sfinţirea caselor se face prin stropirea cu Aghiazma mare în ajunul Bobotezei şi prin slujba sfeştaniei, care se repetă în fiecare an sau chiar mai des, atunci când gazda doreşte. „La oraş, preoţii încep sfinţirea după Crăciun, altfel nu au cum ajunge în casele tuturor, pentru că suntem mulţi", povesteşte Ana Covaci. Cu toate astea, în sate, preotul începe sfinţirea în ajunul Bobotezei. În această zi, preoţii sfinţesc apele. Lângă apă se face Agheasma mare, din care oamenii iau şi îşi