Cristian Stoica• Ziua este mana a doua in cadrul Regiei Autonome de Transport Public Iasi • Seara si in week-enduri acompaniaza melodii celebre ale marilor formatii ale lumii • Deep Purple, Queen, Smokie, Def Leppard, AC/DC si alti monstri sacri ai culturii rock i-au devenit idoli • In special bateristii - cei care tin sufletul unei formatii • Cristi Stoica, directorul adjunct al Regiei, bate azi aproape orice ritm la tobe • "E mai mult pasiune, un hobby, daca vrei", marturiseste acesta • Pasiunea i-a fost insuflata de bunicul sau, fost dirijor in armata, dar si de fratele care copia muzica straina pe ascuns in perioada comunista
Primele incercari ale actualului director al Regiei Autonome de Transport Public de a "zdrangani" la tobe au fost inca din scoala generala de la Buhusi, judetul Bacau. Batea aproape in orice: de la scaunele cu spatar de lemn pana la cutiile de conserve. Adevaratul test l-a dat insa in clasa a VI-a, cand a fost selectat in echipa scolii. In scurt timp avea sa devina pionier-tobosar. Sau invers. "Profesorul de muzica selecta tobosari pentru fanfara, pentru pionieri, asa cum se facea inainte. Ne-a pus sa batem un ritm pe masa. Eu l-am batut foarte rapid si mi-a zis ca de maine sa vin sa bat la tobe. Aveam si o formatie pe atunci, la Casa de Cultura, formata din elevi si colegi mai mari. M-am dus si mi-am dat seama ca-mi place. Azi oleaca, miine oleaca si asa am ajuns sa fiu pasionat de tobe", spune Cristian Stoica.
Muzica straina... doar pe furis
Din vitrina biroului sau de la RATP sclipesc in razele soarelui rece de decembrie o pereche de tobe "Yamaha", in miniatura. Este un cadou de la colegi, care ii stiu deja pasiunile. Marile reprezentatii se dau, insa, cu prietenii, la un ansamblu de tobe "Tama", primite, de asemenea, cadou. Nu a fost dintotdeauna asa. "Eu intrasem in clasa a IX-a la liceu si aveam