Fostul premier britanic, Margaret Thatcher considera diplomaţia din Orientul Apropiat exasperantă, arată documente ale diplomației britanice, făcute publice după 30 de ani. Aceste documente relevă și teama diplomaților britanici că Israelul ar fi putut recurge la arma atomică, în cazul unui război cu statele arabe.

Corespondentul RFI la Londra, Petru Clej

Margaret Thatcher, devenită prim-ministru cu doar un an înainte, îi mărturisea în 1980 președintelui Franței, Valery Giscard d’Estaing, că nu a întâlnit niciodată un interlocutor mai dificil decât premierul Israelului, Menachem Begin, care era intransigent când venea vorba de teritoriile palestiniene ocupate, Cisiordania și Gaza.

În același timp, însă, "doamna de fier" nici nu voia să audă de Organizația pentru Eliberarea Palestinei, condusă de Yasser Arafat, altfel decât ca o organizație teroristă.

În același an, arată documentele proaspăt desecretizate, Guvernul britanic a încercat să coordoneze împreună cu Statele Unite, Franța și Germania occidentală o replică militară la invazia sovietică din Afganistan, din decembrie 1979, prin sprijinirea rezistenților musulmani.

În general, atitudinea occidentală a fost pozitivă, cu excepția cancelarului Germaniei, Helmut Schmidt, care a spus că așa ceva este extrem de periculos și riscă declanșarea unui al treilea război mondial.

În schimb, documentele arată că Margaret Thatcher era în favoarea unui boicot al Jocurilor Olimpice de la Moscova, din vara anului 1980. Până la urmă, boicotul a fost inițiat de Statele Unite și urmat de Germania occidentală, dar nu și de Marea Britanie și Franța. Londra, Petru Clej

Fostul premier britanic, Margaret Thatcher considera diplomaţia din Orientul Apropiat exasperantă, arată documente ale diplomației britanice, făcute publice după 30 de ani. Aceste documente relevă și teama diplomaților bri