Fie că merg cu capra, cu mascatul ori cu pluguşorul sau că taie ceapa în 12 să afle dacă va fi secetă în noul an, românii ţin cu sfinţenie la datinile moştenite din bătrâni. Tradiţiile vor supravieţui pentru că le plac românilor, spun specialiştii. Cu toate acestea, semnificaţia adevărată a acestora a fost uitată.
Gospodarii din Grinţieş, judeţul Neamţ, participă în fiecare an la confruntarea simbolică dintre haiduci şi poteră. Localnicii primesc mascaţii la trecerea dintre ani. 11 bărbaţi, tineri şi bătrâni, care au diferite roluri, joacă pe la curţile sătenilor în ajun de An Nou şi de Sfântul Vasile. Ilie Alexandru (50 de ani) îşi ştie „partitura".
Este Căpitanul, conducătorul poterei care ia urma haiducilor. „Scenariul redă confruntare dintre cele două grupări. Din poteră mai fac parte Vânătorul şi Roşiorul. Personajele principale sunt însă haiducii Bujor şi Codreanu. Este prins întâi Codreanu, dar vine Bujor şi-l salvează. Cu banii pe care haiducii-i iau de la Jidan, mituiesc o parte din poteră şi scapă toţi", explică Ilie Alexandru scenariul piesei.
Haiduci vestiţi
Cel mai în vârstă membru al bandei, Vasile Asavei, zis Bujavercă, are 79 de ani şi îl întruchipează pe Jidan. „Eu am rolul cel mai vesel şi intervin în acţiune doar în momentul în care haiducii au nevoie de bani. În rest, mă mişc prin jurul celorlalţi şi le stârnesc hazul", spune Vasile Asavei.
Un alt personaj este Ghincu sau Grecu. „Eu reprezint regimul fanariot. Începând cu anul 1792, graniţa dintre Imperiul Austro-Ungar şi Moldova trecea pe la noi prin comună. Cum bandele de haiduci acţionau prin munţi, iar grecii erau trimişi să adune dări, aici se întâlneau toţi", spune Paul Diacu (27 de ani), care a auzit despre personajele sale de la părinţi.
De câţiva ani, prin grija profesorului de istorie Daniel Dieaconu, două benzi formate din elevi
