Foto: Thinkstock Un bau-bau ivit mai de curând acuzat că macină sănătatea se numeşte sindromul metabolic X şi denumirea asta sună misterios ca serialul cu extratereştrii Dosarele X. El înspăimântă şi pentru că se manifestă cu un cvartet al morţii alcătuit din hipertensiune, diabet, obezitate şi prea multe grăsimi în sânge.
Ajungem iarăşi la sperietoarea numită hipertensiune. Se ştie că la baza temutelor accidente vasculare cerebrale de cele mai multe ori se află tensiunea arterială prea mare.
Depunerile de grăsimi pe vase cu îngustarea şi chiar blocarea lor duc la insuficienta irigare cu sânge a creierului prin ischemie şi cea mai gravă stare apare când se sparg vasele din creier prin hemoragie cerebrală.
Pacienţii care suferă de îngustarea arterelor de la gât au tensiunea mare, căci rezistenţa vaselor e sporită, iar muşchiul inimii oboseşte pompând din greu. Creierul nu poate suporta prea mult timp o tensiune cu mult peste valorile normale. Bolnavii cu vase îngustate prin ateroscleroză trebuie trataţi astfel cu medicamente pentru ca hipertensiunea să nu scadă brusc, ci lent şi sigur. Hipertensiunea trebuie tratată până ajunge la valorile normale, care să ţină seama şi se pacientul respectiv cu caracteristicile organismului său.
Tratând hipertensiunea se evită şi hemoragia cerebrală, şi accidentele vasculare cerebrale prin insuficienta irigare (ischemic). Un alt responsabil pentru accidentul cerebral este diabetul zaharat, care favorizează ateroscleroza, depunerile de grăsimi şi deteriorarea vaselor mari şi a vaselor mici. Diabetul trebuie tratat continuu şi după cinci ani de la aducerea glicemiei la valorile normale în jur de 100, când se reduce şi riscul de accidente vascular cerebral la 50%.
Al treilea factor de risc pentru accidentele pe vasele creierului sunt colesterolul prea mare, trigliceridele prea mari, deci grăsimile e
