Pluguşorul, capra sau dubaşii sunt doar câteva din colindele de Anul Nou care erau nelipsite în Banat. În prezent aceste obiceiuri se mai păstrează doar în zona Făgetului, dar şi acolo se pierd încet-încet.

Pluguşorul este unul din cele mai cunoscute colinde la sfârşit de an. Cu toate acestea obiceiul este dat deoparte de bănăţeni. Potrivit profesorului specialist în Antropologie, Gheorghe Secheşan, singurele obiceiuri de Revelion se mai păstrează în zona Lugojului şi Făgetului. „Acolo sunt dubaşii, dar şi alte instrumente muzicale sau mimice, cum ar fi Capra, Brezaia, Turca sau Umblatul Măştilor. Din păcate aceste obiceiuri nu se mai prea păstrează”, a spus Secheşan.

Televizorul, singura distracţie

În trecut, seara de Revelion şi ziua de Anul Nou erau literă de lege pentru distracţia tinerilor. Mici şi mari îmbrăcaţi în haine populare se prezentau la căminul cultural pentru hora de Revelion. Acum, totul s-a dus de râpă, iar singura distracţie este televizorul. Satul Săceni din judeţul Timiş este la 20 de kilometri de Lugoj. După ce tinerii au plecat la oraş, satul a rămas îmbătrânit, fără nicio perspectivă.

Iaşi: „Tradiţiile au devenit o sursă de câştig"

Bistriţa: Drumul focurilor din Dipşa

Bătrânii de aici îşi aduc aminte de petrecerile de pomină date în noaptea de Revelion. „La Anul Nou toată lumea se pregăte. Tineretul mergea la cămin unde se făcea joc pe muzică populară. Fiecare ducea câte un kilogram de ţuică sau vin, ce avea fiecare. La ora 00.00 se oprea muzica şi se cânta „La mulţi ani!, apoi continua muzica până dimineaţa”, povesteşte Ion Sârbu (foto stanga jos), unul din bătrânii satului.

După Revoluţie, odată cu plecarea tinerilor la oraş, tradiţiile şi obiceiurile de sărbători s-au dus de râpă. „Mergeau tinerii cu plugushorul şi cu capra, veneau din Bârna, o localitate învecinată. Îi aştepta