Ţara noastră şi-a propus să intre în anticamera monedei europene încă din 2012, deşi îndeplineşte un singur criteriu din cele cinci impuse pentru adoptarea euro.

Şase ţări membre ale Uniunii Europene luptă cu deficitele, datoria externă şi inflaţia pentru a adopta euro în următorii ani. Dintre acestea, cu excepţia ţărilor baltice, doar România şi-a propus şi o dată concretă pentru a intra în anticamera monedei europene (2012) urmând să adopte euro din 2015. Înainte de a adopta efectiv moneda europeană, ţările candidate intră, timp de doi, ani în Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM 2), perioadă în care, pe lângă criteriile privind deficitele , datoria şi inflaţia, ţările candidate trebuie să aibă şi un curs de schimb liber, care să nu oscileze cu mai mult de 15% faţă de nivelul stabilit iniţial. Cu toate acestea, economia se îndepărtează tot mai mult de euro în condiţiile în care, în acest moment, ţara noastră îndeplineşte un singur criteriu de aderare. Deficitul bugetar, datoria externă şi inflaţia depăşesc cu mult exigenţele criteriilor de la Maastricht. Mai mult, moneda europeană trece prin cea mai neagră perioadă de până acum, lovită puternic de problemele Greciei, Irlandei, Spaniei sau Portugaliei, ţări despre care se spune că ar fi adoptat moneda europeană mult prea devreme.

Guvernatorul, din ce în ce mai sceptic

Că şansele României de a adopta moneda europeană în 2015 sunt din ce în ce mai mici reiese şi din sensul mesajelor transmise de Banca Naţională a României. Dacă în 2009 guvernatorul Mugur Isărescu dădea mesaje clare că adoptarea euro trebuie să se întâmple în 2014 sau 2015 în 2010 el a devenit din ce în ce mai rezervat. Astfel, în august 2010, guvernatorul spunea cu jumătate de gură că România trebuie să îşi propună ca ţintă aderarea la zona euro, însă preciza deja va fi foarte greu, pentru ca în noiembrie 2010 să dea un mesaj cu o înc