Momârlanii din Valea Jiului, consideraţi localnicii zonei, au încă “tabieturi” de Revelion care s-au transmis din vremuri imemorabile. Toate sunt gesturi care au legătură cu năzuinţele umane spre prosperitate, viaţă lungă şi, pentru fetele tinere, de măritiş avantajos.
Comunitatea momârlanilor din Valea Jiului este una din cele mai spectaculoase entităţi umane din punct de vedere al păstrării tradinţiilor. Chiar şi de Revelion, rosturile sărbătorii sunt bine “exploatate” de “gesturi” menite a atrage în noul an norocul şi bogăţia celor care le fac.
Unul din aceste obiceiuri se numeşte “vergelatul”. În termeni moderni, este vorba de un fel de “alba-neagra” având ca miză urstiul fetelor de măritat. În seara de Revelion, pe o masă se pun farfurii cu gura în jos. Fiecare farfurie are sub ea ascuns fie o pâine, fie un pieptene, o oglindă, bani, o piatră sau un morcov. Până la 12 noaptea, fetele nemăritate vin la „vergelatul” acesta, cum este denumit, ridică câte o farfurie şi ghicesc cum le va fi ursitul. Codul este uşor de interpretat. Dacă nimeresc pâine, ursitul e bogat, dacă găsesc oglindă, e frumos, dacă găsesc morcovul, vor parte de un bărbat „sănătos”. Singurul "loz" necâştigător este piatra. Fata care o găseşte sub farfurie nu-şi va găsi în anul care vine logodnicul căutat.
După miezul nopţii
Este momentul când intră în acţiune “brondoşii”. Cei mai zdraveni bărbaţi se îmbracă cu haine şi măşti care inspiră ideea de ponosit, de vechi, ei simbolizănd astfel anul care tocmai a trecut. După deghizareă ei merg de la casă la casă ca să anunţe venirea noului an.
Tot de Anul Nou, tinerii pleacă la urat cu Pluguşorul, iar de Sfântul Vasile merg cu Sorcova.
