Printre cele mai îndrăgite datini de Anul Nou, Pluguşorul reprezintă urarea-emblemă a românilor. În funcţie de zona geografică, acest colind ce poartă denumiri diferite - Buhai (în Moldova), Urat (în Muntenia) și Plugul Mare (în Ardeal), invocă prosperitate pentru gospodaria celui care-i primște pe colindători.
Primii care organizează cetele de colindători sunt copiii.
După ce se întunecă, pornesc să-şi colinde rudele, vecinii, prietenii şi persoanele publice din comunitatea respectivă cetele de colindători alcătuite din tineri și persoane mature.
Un obicei ce invocă norocul în diferite zone din țară se practică și astăzi. Este vorba de împrăștierea spicelor și a boabelor de grâu, sfințite, prin casă în Ajunul Anului Nou.
După miezul nopții, grâul și spicele de grâu se adună şi se stropesc cu agheasmă. Acestea trebuie păstrate pe masă, într-un vas, până la anul viitor, când se dau la vite și ritualul se reînnoieşte.
Pe 1 ianuarie se sărbătorește naşterea unui An Nou, de aceea, încărcătura magică a zilei influenţează iniţiativele noastre: în general, cum se desfășoară întâmplările în primele zile din an, așa se vor derula tot anul.
De aceea, în zonele de câmpie, agricultorii in în braţe câteva clipe acele unelte folosite, frecvent, tot anul; albinarii îşi vizitează stupii, iar crescătorii de animale trec pe la grajduri să-şi vadă animalele.