Condiţiile impuse de FMI şi UE de reducere a deficitului bugetar pentru a împrumuta România cu 20 de miliarde de euro au dus la concedieri masive în sectorul bugetar şi scăderea cu 25% a salariilor. Guvernul a luat şi unele măsuri privind reducerea evaziunii fiscale.

Pentru români, anul 2010 a stat sub semnul crizei profunde. Piaţa imobiliară, construcţiile, comerţul cu automobile au fost cele mai lovite sectoare. Scăderi importante s-au mai înregistrat în domeniul telecomunicaţiilor, iar rezultate pozitive faţă de anul anterior s-au înregistrat în ceea ce priveşte producţia industrială şi exporturile. Pentru că România a ajuns la un deficit istoric, guvernul s-a văzut nevoit să contracteze de la FMI şi UE o finanţare de circa 20 de miliarde de euro, care a ajuns în rezervele valutare ale BNR şi a acoperit deficitul bugetar. În luna martie, BNR a decis să reducă dobânda de politică monetară de la 7% la 6,5% - pentru a susţine redresarea economiei şi a creditării şi pentru a tempera presiunile de apreciere asupra leului.

Bugetarii au avut reduceri salariale cu 25%

Începând cu 1 iulie, au fost luate măsurile convenite cu FMI şi CE, printre care: majorarea TVA de la 19% la 24%, reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi cu 15% a majorităţii beneficiilor sociale, majorarea impozitelor pentru proprietarii mai multor locuinţe etc. Scopul acestor măsuri a fost atingerea în acest an a unui deficit bugetar de 6,8% din PIB, apoi de 4% în 2011 şi de 3% în 2012.

Alte modificări legislative au schimbat şi ele faţa relaţiilor economice în România. Astfel, prin OUG nr. 39/2010 s-au stabilit noi niveluri ale dobânzilor şi penalităţilor pentru neplata obligaţiilor fiscale. Penalităţile şi majorările de întârziere au fost reduse de la 0,1% pe zi la 0,05% pe zi. În primele 30 de zile de la scadenţă nu vor fi plătite penalităţi de întârziere. D