Astăzi, copiii pornesc prin oraş cu sorcovitul. Obiceiul este mai puţin cunoscut în Ardeal şi cu atât mai puţin acceptat de cei care locuiesc în oraşe.

Există şi superstiţii legate de sorcova. Se spune că dacă prima persoană care intră în casă cu sorcova este băiat atunci îţi va merge bine tot anul. Din acest motiv, în Muntenia, spre exemplu, fetele nu pleaca cu sorcovitul.

Cei cărora le este adresată urarea sunt atinşi ritmic cu sorcova pe tot timpul rostirii textului. Sorcova poate fi de mai multe feluri. În trecut sorcova era din flori naturale, mai ales de la pomii roditori, în special, de măr dulce. Astăzi, cea mai răspândită este cea confecţionată dintr-un băţ ornat cu flori artificiale din hârtii colorate, uneori având în vârf un clopoţel.

Există mai multe variante ale sorcovei. Una dintre ele este asta:

Sorcova,

Vesela,

Sã trãiti,

Sã 'mbãtrâniti,

Ca un mãr,

Ca un pãr,

Ca un fir de trandafir.

Tare ca piatra,

Iute ca sãgeata,

Tare ca fîeru',

Iute ca otelu',

La anu' si la multi ani!

O altă variantă este aşa:

Sã ningã,

Sã plouã,

Sã picure rouã,

Si grâu sã'ncolteascã,

Bogat sã rodeascã!

S'aducã nãdejde

Trecând de primejde.

Copiii sã creascã,

Multi ani sã'nfloreascã

Ca merii,

Ca perii,

În mijlocul verii

Si'n timpul primãverii.