În 2011, întreaga lume îl celebrează pe pianistul şi compozitorul Franz Liszt, de la naşterea căruia se împlinesc 200 de ani. Pe parcursul întregului an, aproape toate festivalurile muzicale şi toate sălile de concert celebre vor marca bicentenarul, din Ungaria şi Austria până în Estonia, Spania sau Marea Britanie. Sursa: Franz Hanfstaengl / Wikipedia

Identitatea maghiară a lui Liszt a fost adesea pusă sub semnul întrebării deoarece el nu a vorbit niciodată bine limba maghiară. Însă locul său de naştere – satul Doborjan - se afla, la acea vreme, în partea maghiară a Imperiului Austriac.

De-a lungul timpului, a declarat că este atât maghiar, cât şi un cetăţean european. Acest crez s-a reflectat şi în opera sa, el îmbogăţind muzica europeană cu motive culese din folclorul maghiar.

Oscilaţiile copilul-minune între saloane şi preoţie

A început să cânte la pian la şapte ani, iar la opt compunea. Unul dintre primele sale concerte a fost la Bratislava, în Slovacia, la vârsta de nouă ani. „Aparţii artei, nu bisericii”, şi-a admonestat fiul Adam Liszt, când Franz, la vârsta de 15 ani, obosit de rolul de copil-minune al saloanelor, a început să fie tot mai interesat de literatura religioasă şi chiar de preoţie. Autoritatea tatălui l-a menţinut însă pe calea începută.

Nu s-a căsătorit, dar a avut trei copii

După moartea tatălui, Liszt şi mama sa au locuit la Paris într-un mic apartament. Ca să câştige bani, tânărul dădea lecţii de pian şi de compoziţie, adesea de dimineaţa devreme până târziu în noapte. În această perioadă a început să fumeze şi să bea, obiceiuri pe care şi le-a păstrat până la moarte. Nu s-a căsătorit niciodată, dar a avut trei copii împreună cu contesa Marie d’Agoult, care şi-a părăsit soţul pentru pianist.

Totuşi, Liszt a rămas un om religios toată viaţa şi chiar a intrat în ordinul francisc