Estonia a renunţat, sâmbătă, la moneda sa, devenind cel de-al şaptesprezecelea membru al zonei euro şi cea de-a treia ţară ex-comunistă, după Slovenia şi Slovacia, care adoptă moneda comună.
Cu toate acestea, fosta republică sovietică ar putea fi ultima care a adoptat moneda euro, pentru mulţi ani de acum încolo, criza datoriei suverane putând amâna intrarea în zona euro a altor state din Europa de Est, pentru încă un deceniu, estimează Herald Scotland.
Deşi criza financiară afectează dur economiile din zona euro, Guvernul micului stat baltic cu numai 1,4 milioane de locuitori, consideră că adoptarea monedei euro va da un nou impuls economiei estoniene.
Nu la fel de optimiste sunt alte state din fostul bloc comunist. Polonia, Ungaria, România şi alte ţări central şi est europene au promis să se alăture blocului euro într-o zi, dar agenţiile de evaluare cred că acest lucru va fi greu de îndeplinit.
Ele vor să vadă cum se vor rezolva problemele legate de datorii în cazul Irlandei, Greciei, Spaniei şi a Portugaliei, şi se tem că îşi vor pierde flexibilitatea ratelor de schimb şi că vor deveni mai puţin competitive şi mai puţin capabile să reziste turbulenţelor financiare.
Criza datoriei a subminat, de asemenea, ideea că a fi un membru al zonei euro garantează costuri mai mici în cazul unui împrumut.
"Există mai multe riscuri în zona euro decât să în afara ei", declara guvernatorul băncii centrale poloneze, la sfârşitul anului. Opinii similare au fost exprimate şi în Republica Cehă, premierul declarând că adoptarea mondei euro nu ar fi în avantajul ţării pentru o lungă perioadă de timp.
După Estonia, alte şapte state membre ale UE sunt înscrise şi aşteaptă să se alăture zone euro : Letonia, Lituania, România, Bulgaria, Cehia, Ungaria şi Polonia.
