Conservatorul cu puternice accente populiste Viktor Orban, care a preluat preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, în ianuarie, guvernează Ungaria cu o mână de fier, ignorând sfaturile opoziţiei şi Fondului Monetar Internaţional (FMI), relatează AFP.

Preşedinţia Ungariei va fi marcată de criza din zona euro, negocierile delicate legate de bugetul pluri-anual (2014-2020) al UE, integrarea romilor sau aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, sprijinită de Budapesta, dar blocată de Franţa şi Germania.

În plin triumf electoral în aprilie, după opt ani de purgatoriu în opoziţie, Orban a proclamat începutul unui noi ere în Ungaria.

Majoritatea sa de două treimi în Parlamentul de la Budapesta i-a dat premierului posibilitatea să acţioneze după propriul plac şi chiar să poată modifica Constituţia.

Aşa că reformele, uneori controversate, s-au succedat cu rapiditate.

Când Viktor Orban a ajuns la putere, ţara era în plină cură de revenire după ce a evitat la mustaţă falimentul graţie unui împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI, UE şi Banca Mondială.

Una dintre primele iniţiative luate de Orban, în vârstă de 47 de ani, a fost să meargă la Bruxelles şi să încerce să negocieze condiţii mai avantajoase pentru Ungaria. El s-a angajat să reducă deficitul la 3 procente în 2010.

Uniunea Europeană însă l-a refuzat.

Iritat, Orban a decis să ia în mâini suveranitatea economică a ţării. Fondurile de pensii private au fost naţionalizate, au fost impuse taxe de criză pentru companiile multinaţionale, străine, la fel pentru sectorul bancar, telecomunicaţii, energie şi comerţul cu amănuntul.

Iar pentru miciile firme taxele au scăzut între 16% şi 10%.

În paralel, Orban şi-a pus simpatizanţii în toate posturile cheie din instituţiile independente, precum Curtea de Conturi, Oficiul Procurorului General sau la instituţia care su