Zoom Profil George Macovescu

George Macovescu (1913-2002) a fost unul dintre cei mai vechi şi mai activi membri ai PCR. S-a înscris în partid în 1936, atunci când partidul era în ilegalitate. În martie 1945 este numit secretar general la Ministerul Propagandei, în guvernul dr. Petru Groza. După doar doi ani hotărăşte să intre în diplomaţie. Din 1947 până în 1949 este însărcinatul cu afaceri al României la Londra, apoi devine director în Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Este îndepărtat din MAE în 1952, în urma conflictului dintre Grigore Preoteasa şi prima sa soţie, Tereza. Este reprimit în diplomaţie în iulie 1959 şi trimis ca reprezentant extraordinar şi plenipotenţiar în SUA până în octombrie 1961, când devine adjunct al ministrului de Externe. Din octombrie 1972 până în martie 1978 este ministru al Afacerilor Externe, fiind înlocuit cu Ştefan Andrei. La Congresul al XII-lea al PCR din 1979, Macovescu „sare” să îl apere pe Nicolae Ceauşescu de atacul lui Constantin Pîrvulescu. Între 1977 şi 1981 îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor, după care este pensionat şi marginalizat.

Emilia Marinela Macovescu, soţia fostului ministru de Externe al României, George Macovescu, din perioada 1972-1978, aduce în prim-plan, pentru cititorii revistei „Historia”, o faţă mai puţin cunoscută a Elenei Ceauşescu. Elena-invidioasă, Elena-antisemită, Elena-femeie frustrată sunt numai câteva dintre nuanţele care alcătuiesc portretul soţiei lui Nicolae Ceauşescu, aşa cum a văzut-o Emilia Macovescu pe parcursul anilor. Şi mai importante sunt însă dezvăluirile pe care le face doamna Macovescu în legătură cu dezamăgirea pe care a trăit-o Nicolae Ceauşescu atunci când omul său de încredere, Ion Mihai Pacepa, l-a trădat.

Spuneţi-ne, în primul rând, cum aţi perceput dumneavoastră politica externă a momentului în care soţul dumneavoastră a fost a