Judecătorii Curţii Constituţionale se vor pronunţa marţi pentru a treia oară asupra Legii educaţiei, după ce, pe 28 decembrie, au amânat dezbaterile asupra constituţionalităţii acestui act normativ
Prima dată, magistraţii constituţionali s-au pronunţat asupra acestei legi pe data de 3 noiembrie 2010, când au dat câştig de cauză Senatului, stabilind că procedura de asumare a răspunderii Guvernului este neconstituţională. Soluţia a fost posibilă ca urmare a "trădării" judecătorului Petre Lăzăroiu, numit de preşedintele Traian Băsescu în această funcţie. Votul judecătorului Lăzăroiu a înclinat balanţa în favoarea Opoziţiei. Mai mulţi lideri politici au interpretat, pentru gândul, votul lui Lăzăroiu drept o "afacere personală" a acestuia. Astfel, potrivit articolului 362, aliniatul 5, "la împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcţia de lector universitar/şef de lucrări sau o funcţie didactică universitară superioară şi nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept. " Lăzăroiu nu şi-a susţinut lucrarea de doctorat, după cum reiese chiar de pe site-ul oficial al CCR. El este "doctorand la Facultatea de Drept a Universităţii Lucian Blaga - Sibiu, în stadiul de susţinere - elaborare şi susţinere teză." Pe data de 24 noiembrie 2010, Curtea Constituţională - la solicitarea Guvernului - s-a pronunţat pentru a doua oară asupra Legii educaţiei, de această dată dând câştig de cauză Puterii. Astfel, plenul Curţii, cu majoritate de voturi, a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, generat de refuzul Parlamentului de a dezbate moţiunea de cenzură depusă de opoziţia parlamentară, dezbatere care, odată declanşată, ţinând seama de prevederile Constituţiei, nu poate fi oprită.
Cum a ajuns legea pentru a treia oară la Curtea
