Ca răspuns la neadmiterea în spaţiul Schengen, Bucureştiul ar putea denunţa unilateral monitorizarea pe Justiţie şi condiţiona aderarea Croaţiei. Teodor Baconschi explică măsurile României la scrisoarea miniştrilor de interne francez şi german, prin care au cerut amânarea aderării României la spaţiul Schengen.

Citiţi şi:

Traian Băsescu despre opoziţia Franţei şi Germaniei: "Este un act de discriminare la adresa României"

Ovidiu Nahoi: Domnule ministru, ce se mai poate face pentru aderarea la spaţiul Schengen, în scurtul timp rămas până în martie 2011?

Teodor Baconschi: În primul rând, trebuie să ne ţinem tari pe poziţia noastră de principiu. Regulile aplicate în cazul oricăror alte extinderi ale spaţiului Schengen trebuie respectate. Mi se pare incorect să acceptăm acest precedent, ca două state, indiferent care, să schimbe regulile în timpul jocului. Scrisoarea miniştrilor de interne francez şi german are nişte probleme de redactare. În primul rând, se adresează Comisiei, deşi decizia se ia în Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne. Prin urmare, destinatarul e greşit. Apoi, e menţionat pericolul accesului României la baza de date SIS, în condiţiile în care noi sunterm legaţi de facto la această bază de date din 5 noiembrie 2010. Textul include nişte abordări de eseu politic. Nu cred că o formulă de tipul „starea generală carentă din cele două ţări" poate fi acceptată ca model de lucru. Sunt generalităţi care nu se susţin. Orice ţară din lume are problemele ei, niciuna nu e perfectă.

Nu vom accepta acest tratament, spuneţi. Dar ce putem face?

Avem două variante. Prima ar fi să ne autoculpabilizăm şi să intrăm într-o anumită negociere cu cele două ţări. Dar ce conţine această negociere, în afară de explicarea faptului că temerile nu sunt obiectiv întemeiate? Sau putem spune: dragi parteneri europeni, suntem st