Carta europeană prevede respectarea legii, a drepturilor omului, a progresului economic şi a libertăţii presei, iar unii oficiali de la Bruxelles se întreabă dacă premierul Ungariei Viktor Orban a citit-o, în condiţiile în care ţara sa a preluat la 1 ianuarie preşedinţia Uniunii Europene.
În cele şapte luni de la venirea la putere, cu o majoritate parlamentară de două treimi, Orban a aplicat taxe retroactive încălcând Constituţia, a restrâns prerogativele Curţii Constituţionale, a naţionalizat practic fondurile private de pensii şi a numit apropiaţi ai partidului de guvernământ la conducerea a cel puţin patru instituţii independente, inclusiv a biroului de audit, comentează Bloomberg.
Aceste măsuri au fost criticate de Comisia Europeană, inclusiv o lege care dă dreptul unui nou consiliu media, format de partidul de guvernământ Fidesz, de a amenda sau închide companii de presă.
Pe 13 decembrie, Banca Centrală Europeană (BCE) a comentat la rândul ei că decizia guvernului de a reduce salariul guvernatorului băncii centrale a Ungariei, Andras Simor, şi de a-i restrânge dreptul de a numi membrii consiliului de politică monetară provoacă îngrijorări legate de independenţa instituţiei.
"Guvernul trebuie să acţioneze acum pentru refacerea reputaţiei internaţionale a ţării. Orice informaţie care îi determină pe investitori să se îndoiască de respectarea legii în Ungaria este periculoasă", a declarat Tamas Vahl, preşedintele Camerei germane de comerţ din Ungaria.
Companii europene vor amendarea Ungariei
Mai mult de 12 companii au trimis o scrisoare Comisiei Europene pentru a-şi exprima îngrijorarea privind "condiţiile instabile" pentru investiţiile străine în Ungaria, după ce guvernul a impus taxe retroactive companiilor din sectoarele energiei, financiar, retail şi telecomunicaţii, a declarat la sfârşitul lunii decembrie Annett Ur
