2010 a fost un an politic şi cultural agitat. O întâmplare unică, în relativ scurta istorie a Republicii Federale Germania a zguduit nu numai clasa politică, ci şi opinia publică. Nici până astăzi nu s-a găsit o explicaţie logică şi plauzibilă pentru gestul surprinzător al preşedintelui federal, Horst Köhler, care a anunţat sec, pe data de 31 mai, că demisionează din cea mai înaltă funcţie din stat.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok

„Le mulţumesc celor mulţi, care m-au susţinut în munca mea şi le cer să-mi înţeleagă gestul. Regret că remarcile mele referitoare la un subiect atât de delicat şi important pentru ţara noastră naşte neînţelegeri", a declarat atunci Köhler, în faţa presei.

A fost pentru prima dată în istoria Republicii Federale Germania când un preşedinte demisionează.

Köhler şi-a justificat decizia prin faptul că declaraţiile făcute într-un interviu difuzat de postul naţional de radio ar fi fost tratate fără respect faţă de funcţia pe care o ocupă în stat. S-a insinuat, între altele, că Horst Köhler ar fi justificat intervenţia militară în Afganistan prin invocarea intereselor economice, minimalizând reglementările constituţionale.

Pe data de 22 mai, în timp ce se întorcea din Afganistan, Köhler a spus textual : "Suntem pe drumul cel bun, ca întreaga societate să înţeleagă că o ţară de dimensiunile noastre, cu o asemenea orientare către export şi cu o asemenea dependenţă de export, trebuie să se ştie că, într-un moment decisiv, are nevoie şi de o intervenţie militară, pentru a-şi apăra interesele“. El şi-a exemplificat aserţiunea, în acelaşi interviu, prin invocarea unor „căi comerciale libere“.

Mai târziu, oficiul prezidenţial a rectificat declaraţia incoerentă, spunând că afirmaţiile preşedintelui nu vizează justificarea unor războaie economice.

În urma demisiei, a fost ales un nou preşedinte. Ca