O analiză care să anticipeze evoluţiile pe scena politică românească în 2011 este un demers riscant.

Doza de imprevizibil din politica autohtonă este foarte mare. Acţiunea politică ţine cont în mică măsură de interesul public. Cu regularitate, ea este rezultatul unui compromis între interesul politicienilor, al partidelor lor, pe de-o parte, şi interesul public, pe de alta. Agenda alegătorilor este, din păcate, un factor cu o influenţă limitată în acest proces. În consecinţă, 2011 stă sub semnul incertitudinii. Un lucru este cert: de evoluţiile din acest an va depinde modul în care va arăta scena politică în anii următori. Articolul de faţă îşi propune să anticipeze evenimentele majore din anul în care tocmai am intrat, cu precizarea că doza de speculativ este consistentă.

Prima întrebare a anului politic 2011 este: va rezista guvernul Boc? Răspunsul depinde exclusiv de voinţa UDMR. Mai mult ca sigur, formaţiunea maghiară se va reorienta doar atunci când situaţia din sânul opoziţiei se va limpezi. Firi pragmatice prin excelenţă, liderii UDMR nu au plecat niciodată în aventuri politice cu multe necunoscute, la capătul cărora să rateze intrarea la guvernare.

Situaţia opoziţiei este incertă pentru moment. Perspectiva ca PSD şi PNL să acţioneze ca un corp comun este foarte îndepărtată, în primul rând din cauza competiţiei dintre Crin Antonescu şi Victor Ponta pentru rolul de lider al opoziţiei unite. Dintre cei doi, Crin Antonescu stă mai bine în sondajele pentru preşedinţie, dar PNL se situează pe locul doi în cele pentru parlament. Victor Ponta este al doilea în ierarhia prezidenţiabililor, dar PSD este pe primul loc. Scorul lui Ponta este sub scorul formaţiunii social- democrate. Din acest motiv este un lider vulnerabil, constrâns să împartă puterea cu liderii grupurilor de putere din PSD. Spre deosebire de Victor Ponta, Crin Antones