Totodată, Estonia este prima ţară baltică ce îndeplineşte acest obiectiv. Este al treilea stat fost-comunist care comută la euro, după Slovenia şi Slovacia, dar prima republică post-sovietică, un semnal către celelalte state central şi est-europene care aspiră şi ele la statutul de membru, potrivit Reuters.
Momentul adoptării a fost marcat la 1 ianuarie de estonieni, comisarul european pentru Afaceri Monetare, Oli Rehn, fiind prezent la Tallinn, capitala ţării.
Premierul Estoniei, Andrus Ansip, a fost primul care a scos euro de la un bancomat, afirmând că „este un pas mic pentru zona euro, dar unul uriaş pentru Estonia”, potrivit corespondentului BBC la Tallinn.
În ciuda îngrijorărilor Băncii Centrale Europene (BCE) referitoare la capacitatea Estoniei de a menţine inflaţia la un nivel scăzut, fosta republică sovietică, cu o populaţie de nici 1,5 milioane de locuitori, a primit la 12 mai 2010 acceptul Comisiei Europene (CE) de a se alătura celorlalte 16 membre ale Zonei Euro, chiar înaintea unor candidaţi „favoriţi”, precum Cehia, Ungaria şi Polonia, după cum nota site-ul Euractiv în luna mai a anului trecut.
Solicitarea Estoniei a fost aprobată în luna iulie şi de Consiliul Uniunii Europene.
Oli Rehn declara la acea dată că „Estonia a atins un nivel înalt de economie sustenabilă şi este pregătită să adopte moneda europeană la 1 ianuarie 2001”.
Miniştri de finanţe europeni considerau atunci că Estonia a îndeplinit toate condiţiile şi a impus măsuri de politică fiscală şi reformă structurală dure.
Pe de altă parte, Comisia afirma că alte candidate pentru adoptarea Euro - Bulgaria, Cehia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – nu sunt încă pregătite.
În primăvara lui 2010, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara că România nu este pregătită să adopte euro cel pu
