Maramureşenii se pregătesc de Bobotează mai ceva ca de Crăciun sau de Anul Nou. În 6 ianuarie, femeile pregătesc mese îmbleşugate şi ascund sub faţa de masă fân sau ovăz. Acestea, după ce sunt sfinţite de preot, sunt date animalelor.
În satele din Maramureş, în aceste zile, gospodinele nu mai prididesc cu treaba. Aceasta deoarece „Botezul Domnului“, sau Boboteaza, cum este cunoscută sărbătoarea în popor, cere pe lângă rugăciune şi post, reamenajarea casei. Obicieiul spune că asta aduce cu sine noroc şi prosperitate în noul an. „Masa din ziua de Bobotează trebuie să fie la fel de încărcată şi de îmbelşugată ca şi cea de Crăciun. Gospodinele aşază sub faţa de masă o mână de fân şi una de ovăz pe care le dă animalelor după ce preotul sfinţeşte casa“, explică etnologul Janeta Ciocan, de la Muzeul de Etnografie din Baia Mare.
Ce spune tradiţia?
Tradiţia spune că preotul care vine să sfinţească gospodăriile şi casele oamenilor în acestă zi începe în fiecare an de la o altă casă. Asta pentru că se considera că dacă preotul va începe la ultima dintre locuinţele sfinţite, în acel an va muri cineva. Odată primit în casă, preotul este invitat să se aşeze pe laviţă, unde femeile au aşezat sub cergă câteva boabe de porumb. „Se spune că dacă părintele se aşază pe boabele de porumb, când este cinstit la masă, fetele vor primi peţitori şi cloşca va face multe ouă. Înainte ca preotul să iasă din casă, femeile îi fură un fir de cânepă din materialul cu care acesta îşi ţine crucea. Apoi fetele îl conduc pentru a vedea dacă ele sunt ultimele cărora preotul le calcă pragul“, explică etnologul.
Se întorc oalele cu gura în jos
Când pregătesc casa pentru ziua de Bobotează, femeile au grijă să întoarcă toate oalele din casă şi din curte cu gura în jos, pentru ca spiritele rele să nu se ascundă în ele. Totodată, fire de busuioc se aşază la to