Reprezentanţi ai societăţii civile au comentat riposta ministrului român de externe, Teodor Baconschi, la opoziţia din interiorul UE legată de acceptarea României la Schengen şi susţin că monitorizarea pe justiţie a fost o condiţie a aderării în ianuarie 2007, iar declaraţiile stridente nu rezolvă problemele legate de corupţie.
Ministrul de externe a declarat, într-un interviu pentru Adevărul Europa, că România ar putea denunţa unilateral Mecanismul de Verificare şi Cooperare (MCV) câtă vreme este folosit pentru a amâna aderarea României la Schengen deşi criteriile tehnice sunt îndeplinite.
Riposta României, fără precedent pentru UE
"Declaraţiile ministrului de externe nu ajută România, dimpotrivă. Este o încercare de arătare a muşchilor. România nu face o favoare Europei că se lasă monitorizată. Putea să spună atunci când ne-au lăsat să aderăm. Nu poţi să te trezeşti după patru ani", a declarat pentru Adevărul Europa, Laura Ştefan, expert anticorupţie al SAR.
Potrivit acesteia, denunţarea unui astfel de acord ar fi o situaţie fără precedent pentru Comsia Europeană. "Există posibilitatea de a închide MCV-ul dacă îndeplinim condiţiile pe care ni le-am asumat. Dar câtă vreme cererile pentru dosarele de corupţie zac în Parlament de 9-10 luni? Poate dacă ţipăm la Comisia Europeană se rezolvă lucrurile pe justiţie", a declarat Ştefan. În opinia expertului anticorupţie, România este, în acest moment, departe de eliminarea monitorizării pe justiţie şi a reamintit de blocarea de către Parlamentul României a dosarelor Ridzi şi Păsat.
Diplomaţia ar fi avut cu ce să defileze
Fost membru al Comisiei prezidenţiale pe dosare de mare corupţie, Laura Ştefan, a mai spus că diplomaţia românească ar fi avut cărţi pe care putea să le joace în negocierile cu UE. „Cred că diplomaţia avea cu ce vinde bine anti-corupţia, de exemplu, ce se face pe dosa