De la mijlocul lunii noiembrie, Franţa prezidează grupul G20 - cel al principalelor 20 de state bogate şi emergente din lume. Dacă până acum preşedinţia franceză a fost mai degrabă discretă, anul ce începe a dat un nou imbold acţiunilor întreprinse de Paris.
Nicolas Sarkozy a devenit căpitanul economiei mondiale în plin război al devizelor. Era aşadar de aşteptat ca preşedintele Franţei şi cel al G20 să-şi înfrâneze ambiţiile reformatoare, cel puţin în domeniul schimburilor monetare. Nici gând! Urmând o mai veche dorinţă franceză de a repune lucrurile într-un context actualizat, Sarkozy repetă de luni de zile că "trebuie un nou sistem monetar internaţional" care să-l înlocuiască pe cel impus după dispariţia în 1971 a convertibilităţii aurului în dolar:
"De la acordurile Bretton-Woods din 1945 pesistă această dezordine monetară. Trebuie deci un nou sistem monetar internaţional. China mi-a dat acordul pentru a organiza la primăvară un seminar pe această temă pe care-l voi coprezida dealtfel cu chinezii. În al doiela rând, este esenţial ca miliardul de locuitori ai Africii să aibă mijloacele necesare pentru a se dezvolta.
Eşecul Africii va fi drama Europei, în particular din cauza problemei migratorii. Trebuie deci un nou sistem şi pentru a finanţa dezvoltarea Africii. În al treilea rând, mă gândesc la agricultorii noştri. Nu mai putem continua aşa, speculaţiile pe materiile prime sunt inadmisibile. Pentru toate produsele alimentare trebuie să existe transparenţă iar piaţa materiilor prime trebuie reglementată", spune Nicolas Sarkozy.
Recenta criză a monedei unice europene euro a fixat aşadar agenda preşedintelui Sarkozy: se va vorbi mult despre devize în anul ce vine printre membrii G20. Nu numai însă. Dacă războiul monezilor va încinge spiritele, transparenţa stocurilor alimentare şi a recoltelor, ameliorarea guvernanţei mondiale şi secur