Guvernul a aprobat săptămâna trecută un memorandum prin care societatea de stat Nuclearelectrica şi-a putut creşte temporar participaţia la proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă de la 51% la 60,15%, preluând acţiunile la care a renunţat compania cehă CEZ. Pasul doi: dacă investitorii prezenţi deja în proiect nu vor mai multe acţiuni, statul va atrage alte companii private.
Estimată la patru miliarde de euro, construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă reprezintă cel mai mare proiect de investiţii din istoria României.
„Este evident că statul nu va putea să susţină o cotă atât de mare de 60% din acest proiect şi va negocia reducerea acestei participaţii cu investitorii privaţi care au rămas (Enel, RWE, Iberdrola, ArcelorMittal şi GDF Suez - n.r.). În cazul în care aceştia nu vor să-şi crească participaţia, ne rezervăm dreptul să găsim şi alţi investitori pe care să-i atragem în proiect. Este un subiect care se află în negociere în prezent", au declarat, pentru "Adevărul", surse din domeniu.
O decizie se va lua până la sfârşitul lui februarie
Potrivit acestora, şi statul a întârziat în a lua o decizie privind reducerea participaţiei de 51% avută până acum, aşa cum şi-au propus autorităţile de mai bine de un an.
Investitorii din proiect nu au avut timp să supună spre aprobare în boarduri cele două situaţii: preluarea unei părţi din participaţia statului (de 51%) şi a unor acţiuni din pachetul la care a renunţat CEZ (de 9,15%). Aceasta deoarece reducerea participaţiei statului a fost aprobată în Guvern abia la 8 decembrie 2010, iar companiile private trebuiau să decidă până la 15 decembrie dacă vor să preia deţinerea CEZ.
În acest caz, potrivit acordului investitorilor, statul avea termen până la finele anului să preia acţiunile CEZ, altfel compania de proiect - EnergoNuclear - ar fi fost dizolvată.
„Astfel că, în
