"Pentru a deprinde democraţia, românii vor avea nevoie de 20 de ani", a fost prima declaraţie făcută de Brucan căreia românii i-au atribuit sensul de profeţie. La jignirea de "stupid people" însă, concetăţenii au reacţionat în unitate şi forţă. "Nu-mi amintesc să fi beneficiat de o singură susţinere în presă sau în lumea politică", şi-a comentat Silviu Brucan, în 2004, efectele afirmaţiilor publicate în cotidianul Le Figaro din 22 ianuarie 1990.
Brucan mai făcuse şi alte afirmaţii şocante de care însă nu apucaseră să afle românii. "Ţi-a rămas vreodată un os de peşte în gât? Nu poţi să-l scuipi afară, nici să-l înghiţi. Ei bine, eu am fost un os de peşte în gâtul lui Ceauşescu."
Această declaraţie o făcuse Silviu Brucan într-un interviu acordat ziarului The Boston Globe în 1988. Primise atunci aprobare să plece în străinătate, sperându-se că nu va mai reveni. Brucan însă s-a întors după ce vizitase oraşele Washington, Londra şi Moscova!
Personajul era unic în istoria relaţiilor americano-româno-sovietice şi prin aceea că trecuse graniţele URSS – şi înainte, şi înapoi – fără ştampilă pe paşaport!
La începutul lui 1990, Brucan trecea drept "eminenţa cenuşie" a Revoluţiei. Dacă n-ar fi fost printre puternicii zilei, nici pe departe n-ar fi iscat aşa o vâlvă declaraţia sa despre democraţie. Graţie haosului postcomunist şi exploziei de posturi de televiziune şi ziare, Brucan şi-a autodistribuit apoi rolul de profet.
Analizat retrospectiv, "oracolul din Dămăroaia" a dezvăluit mai degrabă, "pe surse", trecutul decât ne-a prevestit viitorul. Dar dacă prezicerile celebrului Nostradamus sunt recunoscute şi interpretate abia după săvârşirea faptelor, putem admite că şi Brucan ne-a făcut profeţii. Despre câteva dintre ele, pe scurt, în cele ce urmează.
Aureolat de condamnarea la domi
