Cel mai recent document privitor la România publicat de WikiLeaks dezvăluie preocupările şi chiar „frustrarea extremă" a oficialilor UE faţă de lentoarea reformelor din sistemele de justiţie din România şi Bulgaria. Diplomaţii SUA raportau în 2009 Washingtonului că Executivul UE „a încercat totul" pentru a stimula reformele.

Potrivit notei diplomatice redactate de Ambasada SUA la Sofia, pe 26 iunie 2009, o sursă al cărei nume a fost cenzurat de WikiLeaks, care a oferit informaţii diplomaţilor SUA din interiorul instituţiilor UE, afirma că Executivul comunitar considera că „a încercat totul" pentru a-i determina pe bulgari să îşi reformeze sistemul judiciar, dar că, după toate eforturile, Bruxelles-ul ajunsese să se întrebe cu o oarecare deznădejde: „Cum să-i faci să reformeze, când ei nu vor?".

Înaltul oficial european care a oferit informaţii diplomaţilor SUA relata că observatorii UE, veniţi la Sofia pentru misiunea de evaluare, atrăseseră clar atenţia guvernului bulgar faţă de procedurile inadecvate, cum ar fi numirea pe criterii netransparente a unor înalţi oficiali, cumpărarea de voturi şi lipsa de progrese în urmărirea în justiţie a dosarelor de crimă organizată şi înaltă corupţie. În ciuda acestor probleme presante, delegaţia europeană s-a văzut însă nevoită să constate că Bulgaria era la acea dată mai preocupată de soluţii de suprafaţă decât de reforme reale, care să asigure un sistem judiciar mai eficient.

Succese imaginare

„Procedura netransparentă de numire (a oficialilor din justiţie) permite selectarea unor judecători şi procurori corupţi şi/sau incompetenţi, perpetuând ciclul incompetenţei şi al corupţiei în justiţia bulgară", explica sursa anonimă care dezvăluia că echipa de observatori ai UE ajunsese la concluzia că Sofia se ocupă de problemele din raportul Comisiei numai pentru a obţine „un (viitor - n.n.) raport pozit