Chiar în prima zi a acestui an am auzit două bancuri scurte despre optimism.
Primul l-am primit de la un amic: "Ce vede optimistul într-un cimitir? Numai plusuri". Al doilea, probabil adaptat, e pe blogul lui Dan Şelaru: "Ce părere ai despre anul 2010, care tocmai s-a încheiat? A fost mai bun decât 2011".
Mă întreb de ce sunt românii tentaţi să vehiculeze mai degrabă aceste glume amare decât mesajele optimiste transmise de cei trei oameni aflaţi la putere. Aflat la Predeal în prima zi a anului, şeful statului a făcut câteva declaraţii ad-hoc în care a încercat să afişeze un optimism rezervat. El a vorbit despre creşterea "timidă" pe care o va înregistra economia românească în 2011 ("dar nu pe structura aceluiaşi stat") şi a anunţat că România a reuşit să treacă peste "cel mai greu an al crizei". În discursul rostit la minus 6 grade Celsius, Traian Băsescu a pronunţat de vreo zece ori sintagma "modernizarea statului", căci aceasta va fi lozinca anului: regimul Băsescu face reformă, adversarii se opun reformei. (În mesajul oficial pulicat pe siteul Administraţiei Prezidenţiale, mesajul e mai ambiguu: "România are şansa prosperităţii dacă avem forţa să luăm deciziile corecte în avantajul generaţiilor viitoare".)
Tot la Predeal şi tot la baza pârtiei de schi, premierul Emil Boc (cel cu puşca şi cureaua lată) a fost mai metaforic, anunţând că, "după vreme rea, va veni şi vremea bună". Şi el bate monedă pe "misiunea" de a reforma statul, şi el anunţă că partea cea mai grea a trecut. Al treilea mesaj, ca să ne intre bine în cap, l-am cules de pe blogul Elenei Udrea, care anunţă tranşant (şi optimist) că 2011 va fi anul în care vom ieşi din criza economică, se vor încheia toate măsurile de austeritate, "va fi anul care va arăta că am gândit bine şi corect".
De partea celalaltă, optimismul liderului PNL Crin Antonescu e ca în ban