Exporturile româneşti de lemn trec anual de un miliard de euro şi sunt făcute în principal de jucători străini, cei mai mulţi austrieci, care au investit sute de milioane de euro pe piaţa locală, iar acum îşi orientează producţia către destinaţii externe unde preţurile sunt cu 5-10% mai ridicate.
În prezent, peste 50% din producţia fabricilor mari precum Egger, Kronospan şi Holzindustrie Schweighofer merge la export, însă exisă şi cazuri în care procentul ajunge la 90% din total, ca de exemplu la Prolemn Reghin.
De departe, cea mai importantă destinaţie de export este Japonia, unde livrările anuale ajung la 100 de milioane de euro, japonezii folosind lemn prelucrat de fabricile austriacului Gerald Schweighofer.
În 2010 destinaţiile de export au mers bine, însă în 2011 există posibilitatea ca acestea să intre într-o decadă mai puţin fastă, după cum estimează unii jucători din industrie. Pentru că la extren afacerile au fost bune în 2010, producătorii din industria mobilei, principalul client pentru fabricile de prelucrare a lemnului, nu au avut parte de majorări de preţuri.
Cele mai mari exporturi sunt cele de lemn neprelucrat, relevă o analiză pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică. Astfel, în primele şase luni ale anului exporturile de lemn au atins 305,8 milioane de euro, în creştere cu 34% comparativ cu perioada similară din 2009. Separat de acestea, articolele rezultate din prelucrarea lemnului (ca de exemplu PAL, MDF, diverse plăci) au atins 280 milioane de euro la jumătatea anului şi au avut un plus de peste 30%.
Creşterea a fost determinată pe de o parte de cererea mare de la export, iar pe de altă parte de capacităţile de producţie excedentare de pe piaţa locală.
Cea mai bună lună a acestui an a fost aprilie, când exporturile au depăşit pragul de 100 de milioane de euro. Producătorii au bifat zeci de ţări
