In debutul noului deceniu lumea dezvoltata este mai mult decat sever afectata de criza financiara si economica. Despre cauze ale crizei s-a vorbit deja mult. Merita sa staruim asupra unor date si aspecte care pot ajuta la deslusirea unor orizonturi de viitor.

Sunt "anomalii" in economia globala, care infirma precepte ale manualelor des folosite in universitati. Spre exemplu, economii puternice importa masiv capital acumuland datorii externe mari. In loc capitalul sa curga, de unde este abundent, spre economii mai putin afluente asistam la un circuit invers. SUA sunt caz notoriu in aceasta privinta. Ca economii emergente acumuleaza rezerve valutare ca tampon fata de socuri adverse este admisibil, dar situatia este curioasa intrucat ea exprima si cheltuieli excesive in economii avansate -unele dintre ele fiind supra-extinse economic si militar. O alta "anomalie" priveste nivelul datoriilor publice nete, care pentru lumea dezvoltata este estimat a fi ajuns la intre 70-80% din PIB (de la sub 50% in 2007); este un nivel considerabil superior celui din economiile emergente.

Unii ar spune ca nu este surprinzator tinand cont de toleranta diferita a pietelor financiare fata de indatorarea statelor. Pe de alta parte, criza actuala a marit copios datorii publice in Vestul industrializat si aceasta a adus in atentie spectrul unor falimente suverane. In mod traditional, esecuri suverane sunt intalnite in lumea subdezvoltata, in economii emergente. Ceea ce se intampla in acesti ani este o schimbare radicala, care va influenta mersul economiilor si nivelul dobanzilor pe pietele de credit internationale -intrucat nevoile de finantare sunt in crestere. Este de distins aici intre obligatiuni ce sunt cumparate preponderent de rezidenti ai unui stat si achizitii importante facute de non-rezidenti; expunerea fata de strainatate face o tara mai vulnerabila