Vânzările de pavaje, o piaţă de 60-70 de milioane de euro, au fost susţinute în acest an în principal de lucrările de infrastructură, finanţate din fonduri bugetare sau europene, dar şi de investiţiile private pe segmentul comercial sau chiar de proiecte rezidenţiale, spun principalii jucători de profil. Producătorii vorbesc şi de maturizarea pieţei, după asumarea zicalei "suntem prea săraci pentru a cumpăra lucruri ieftine".
"Cred că forţa principală care susţine vânzările de pavaje şi nu numai - căci vorbim de toate prefabricatele din beton vibropresat, inclusiv borduri, bolţari, plăci pentru şanţuri - vine dintr-o necesitate stringentă de îmbunătăţire a infrastructurii în România. Un trotuar sau o stradă plină de găuri şi denivelări schimonoseşte faţa unui oraş, apare ca o amprentă a lipsei de civilizaţie şi este dovada unui management public defectuos", afirmă Sebastian Bobu, director executiv al companiei Symmetrica.
"În paralel, s-a identificat o creştere şi la nivelul sectorului rezidenţial", spune Emil Elisiu Goţa, directorul general şi unul dintre acţionarii companiei Elis Pavaje din Alba Iulia, cu afaceri de circa 14 milioane de euro în 2009.
Întârzieri la plată. Companiile de profil afirmă că una dintre cele mai apăsătoare probleme pe care le-au întâmpinat în această perioadă a fost cea a încasărilor, sau mai bine-zis a întârzierilor la plată.
"Dacă în mod obişnuit plăţile se făceau într-un termen mediu de 45-60 de zile, acum acest termen s-a dublat şi ajungem să încasăm sumele pe lucrările efectuate abia după 90-120 de zile, ceea ce afectează în mod evident cash-flow-ul companiei. Această carenţă ne-a obligat să recurgem la metode mai ferme de recuperare a banilor şi să întrerupem livrările către clienţii care au întârzieri mari la plată", spune Bobu de la Symmetrica.
Totodată, declinul pieţei construcţiilor a condus l
