Creştinii sărbătoresc joi Boboteaza, ziua în care se sfinţesc apele din întreaga lume, după ce Iisus a intrat în râul Iordan pentru botez. Pentru credincioşi este momentul purificării, curăţirii sufleteşti pentru anul care tocmai a început.

Preotul umblă astăzi din casă în casă, cu crucea în mână, şi stropeşte cu agheasmă, din vârful unui mănunchi de busuioc, atât locuinţa, cât şi pe toţi membrii familiei. Gospodinele fac curăţenie în casă, iar pe masă aşază un vas cu apă, o farfurioară cu sare, una cu grăunţe şi una cu colac. În acelaşi timp, pregătesc bucate de post, iar copiilor din alai le împart nuci, mere sau bani. Tinerele nepătate cer sau fură un fir din mănunchiul de busuioc,şi îl pun în noaptea următoare sub pernă ca să-şi viseze ursitul.

Potrivit tradiţiei, preotul ar trebui să primească un fuior de cânepă, un colac şi o sumă de bani. Se spune că Maica Domnului face din fuior o plasă pe care o trece de trei ori prin iad, salvând sufletele care se agaţă de ea. Tradiţia cere ca în această zi să se mănânce piftie, grâu fiert şi să se bea vin roşu.

Vremea din ziua de Bobotează prevesteşte ce fel de an va fi. Dacă plouă urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivăţul este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apă din streaşină se va face vin bun. Agheasma mare împărţită după slujba de Bobotează în biserici este păstrată cu sfinţenie, fiind considerată drept leac pentru boli, dar şi pentru dezlegarea de farmece sau făcături.

„Boboteaza este sărbătoarea creştină în care se descoperă Sfânta Treime. Fiul lui Dumnezeu nu se botează pentru că ar avea păcat, ci ca să arate lumii că este Fiul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii. Agheasma este vindecătoare şi folositoare creştinilor pentru iertarea păcatelor", a explicat preotul sucevean Gheorghe Hostiuc.