Teodor Baconschi se straduieste foarte tare sa devina politician. Atat de tare incat sare din eroare in eroare si reuseste sa-si distruga aura de intelectual fin si sclipitor care l-a consacrat.
Din momentul in care garda veche a PD-L i-a oferit, din dorinta de a-si schimba imaginea, sansa unei ascensiuni politice, intreaga prestatie si atitudine a ministrului de Externe s-a schimbat, intr-un mod stangaci si neconvingator.
Teodor Baconschi reuseste performanta sa vorbeasca atunci cand ar trebui sa taca si sa taca atunci cand o interventie ar fi imperios necesara.
A rupt o tacere care l-ar fi mentinut filosof atunci cand i-a ridicat osanale gretoase Elenei Udrea: "Eu, Elena, sunt foarte bucuros sa lucrez cu tine. Trebuie sa faci eforturi monumentale ca sa nu cazi sub farmecul tau, in calitate de coleg. Esti inteligenta, esti frumoasa, esti tenace, ai anduranta la mediul general dezgustator al politicii romanesti si nu te deranjeaza vecinatatea oamenilor de valoare, ceea ce inseamna ca vei putea face cu oricine echipe de valoare si PD-L are probabil nevoie de acest lucru".
Aceasta gudurare nu numai ca l-a aruncat in penibil, aducand aminte de odele inaltate altei Elene, dar a ridicat si mari semne de intrebare privind intentiile sale politice. Caci un reformist autentic nu poate vedea in Elena Udrea un far calauzitor, ci o exponenta de baza a "mediului dezgustator al politicii romanesti".
A tacut insa incredibil Teodor Baconschi atunci cand s-a aflat la Bucuresti despre solicitarea oficiala a Frantei si Germaniei de amanare a aderarii Romaniei la spatiul Schengen. In loc sa iasa cu o declaratie de presa, Teodor Baconschi s-a ascuns in spatele lui Traian Basescu, gasind de cuviinta sa reactioneze doar dupa ce Sorin Frunzaverde l-a atacat frontal, imputandu-i acest esec.
Si nici macar nu a facut-o pr