Absolut surprinzătoare măsurile de răspuns ale Bucureştiului faţă de un refuz politic al admiterii în Spaţiul Schengen, expuse de ministrul de externe Teodor Baconschi în interviul din "Adevărul"! Criticată mult timp - pe drept sau exagerat - pentru lipsă de combativitate, diplomaţia românească basculează acum în extrema cealaltă.
Denunţarea unilaterală a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), condiţionarea aderării Croaţiei, cooperarea privilegiată cu Marea Britanie, parcă ostentativ fluturată în faţa Franţei şi Germaniei, „scepticele" grupului Schengen, toate acestea seamănă a măsuri de retorsiune.
La drept vorbind, România are toate motivele să fie îngrijorată de folosirea de către statele membre a MCV ca instrument politic în diferite dosare. Şi, încă, aderarea la Spaţiul Schengen poate fi cel mai puţin grav dintre acestea. Ce-am spune dacă aceeaşi monitorizare pe Justiţie ar fi folosită împotriva noastră, atunci când va veni vorba despre aderarea la zona euro? Sau, mai rău, în legătură cu accesarea fondurilor comunitare. Este România sub monitorizare? Atunci are probleme de corupţie şi, în consecinţă, banii contribuabilului european nu sunt în siguranţă acolo. Dacă judecata corupţie-Schengen funcţionează azi, mâine va funcţiona şi cea legată de fondurile europene, iar România ar putea fi sancţionată chiar şi în urma suspiciunilor, nu neapărat a dovezilor că banii europeni au fost incorect folosiţi. Temerile de la Bucureşti sunt, aşadar, absolut justificate şi o asemenea posibilă evoluţie trebuie oprită din start. Dar, oare, luptăm cu armele potrivite?
Deşi expusă de ministrul Teodor Baconschi, riposta Bucureştiului poartă cu ea marca politică a preşedintelui Băsescu. Jucător curajos, adesea până la limita maximă a riscului, Traian Băsescu are obiceiul de a răspunde la provocare printr-o provocare şi mai mare. El ridică miza confru
