Toate acestea se regăsesc într-un studiu apărut în Germania care ne retrimite în anii războiului rece. Sunt evocate diverse operaţiuni de infiltrări, teroare şi chiar răpiri organizate în vremea comunismului de Securitate împreună cu poliţia politică est-germană, Stasi împotriva emigraţiei româneşti.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok

Istoricul german Georg Herbstritt a publicat, de curînd, un nou studiu despre operaţiuni ale Securităţii şi poliţiei secrete est-germane, Stasi. Studiul a apărut în revista germană „Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik“ care tematizează în ultimul ei număr chestiunea „serviciilor secrete totalitare“.

Studiul lui Herbstritt a apărut sub titlul: „Răpire de persoane în Berlin. Acţiunile comune desfăşurate de Securitate şi Stasi împotriva emigraţiei româneşti în anii cincizeci, o agentă săsoaică drept personaj-cheie şi amintirile imprecise ale dezertorului din Securitate Ion Mihai Pacepa“

Securitatea a încercat în prima fază a războiului rece să înfiltreze şi să controleze exilaţii români, ne-a declarat istoricul. În Berlinul Occidental exista în perioada anilor 1950 o comunitate română destul de bine organizată. Persoane active în cadrul acestor organizaţii urmau să fie racolate de către Securitate şi apoi folosite pentru intoxicarea exilului şi chiar pentru „pedepsirea“ celor mai activi, care şi-au propus să combată regimul stalinist de la Bucureşti.

În acest context Securitatea română, care avea o rezidentură în Berlinul de Est, capitala RDG-ului, avea nevoie de sprijinul Stasi. Cooperarea între cele două servicii secrete a funcţionat pînă în anul 1968, cînd România devenise pentru celelalte state estice o ţară suspectă şi nesigură. Asta din cauza cursului de independenţă, propagat de Nicolae Ceauşescu.

Aşa numita „Colonie Română din Berlin“ a deveni