Practică şahul încă din şcoala generală, pasiunea pentru sportul minţii fiindu-i însuflată de dirigintele său, profesorul de matematică Florea Gruia, care era maestru de şah.

„Îmi amintesc că ne învăţa pe toţi să jucăm şah, a fost ca un părinte pentru mine. Era pe vremea comunistă, învăţam după-amiază şi după cursuri, rămâneam la şcoală. Eu am învăţat şah la lumina lumânării că atunci aşa era”, povesteşte poliţistul. La vremea aceea au fost aleşi cei mai buni cinci elevi, care mergeau în turnee pe şcoli, la nivel local şi naţional. Cu echipa de şahişti de la şcoală, Ion Căldăraru a avut şi rezultate. „Îmi amintesc că în anul 1982, am fost prima echipă sătească calificată la finala pe ţară. Nu am ieşit campioni naţionali, dar a fost unul dintre cele mai frumoase momente. Concursul s-a derulat la Miercurea Ciuc şi am jucat împotriva unor echipe de copii bine pregătiţi, din Bucureşti, Timişoara, unde erau cluburi tari de şah”, a mai spus Ion Căldăraru.

A jucat şi fotbal de performanţă

Nu s-a gândit încă de pe băncile facultăţii că va opta pentru o carieră poliţienească. Primii doi ani de liceu i-a făcut în Alexandria, iar următorii la Bucureşti, la un liceu al CFR. Ajuns în capitală, nu a mai continuat cu şahul, ci a fost cooptat într-o echipă de fotbal, juniori, la Sportul Studenţesc. „S-a făcut o preselcţie şi am fost ales să joc la Sportul Studenţesc, la juniori. Am jucat câţiva ani în divizia A. Eram singurul din provincie care jucam la această echipă. Colegii mei din Bucureşti îmi ziceau «ţăranul»”, mai spunea poliţistul. După terminarea liceului s-a întors în Teleorman, unde a jucat la o echipă de fotbal din Turnu Măgurele. „De la echipa «Cetatea Turnu Măgurele», m-am transferat la o echipă din Valea Jiului, unde am stat doi ani. Apoi am auzit că se poate da din nou la poliţie şi am părăsit lumea fotbalului”, completează bărbatul.

„M